CUPRINS
1. Cadru juridic
2. Forme juridice
3. Descrierea kft
4. Actele necesare
5. Încetarea s.c.

6. Consultanta
7. Cheltuieli
8. Actele normative


 Pregătire
 întâlnire.
  (Formular)

Alege țara



Trimite email
bmkik@bmkik.hu

 

 

IX.

Legea nr. CXLIV din 1997

despre societățile comerciale

 


PARTEA 3:

Cap. XI

Societatea cu răspundere limitată

121 § (1) Societatea cu răspundere limitată (în acest capitol în continuare societatea) este o societate comercială, care se înființează cu părți sociale și cu capital social (subscris), cu valori predeterminate și la care obligația membrului față de societate se rezumă numai la prestarea aportului de capital și a eventualelor alte contribuții patrimoniale, prevăzute în contractul de societate. Pentru obligațiile societății - cu excepția prevăzută de prezenta lege - membrul nu răspunde.

(2) Forma de societate, respectiv de societate cu răspundere limitată (în prescurtare “k.f.t.”) trebuie să se menționeze în denumirea societății.

Titlul 1

Înființarea societății

122 § Este interzisă recrutarea membrilor prin anunț public.

123 § În contractul de societate - pe lângă cele prevăzute de art. 11(1) - trebuie să se hotărască:

capitalul social și quantumul părților sociale ale membrilor;

modul și termenul de plată a aportului în bani, neachitat integral;

măsura dreptului de vot;

primul administrator sau în cazul mai multor administratori, modul de reprezentare;

modul de angajare a societății;

în cazul obligativității comisiei de cenzori, membrii primei comisii de cenzori;

în cazul obligativității expertului contabil, persoana primilul expert contabil;

procedura de convocare a adunării generale la cea de-a doua convocare.

(2) După nevoi, contractul de societate va reglementa următoarele:

despre aportul în natură și valoarea acestora;

despre alte prestații cu caracter patrimonial (servicii adiacente) în sarcina membrilor despre condițiile acestora și quantumul penalităților ce se datorează în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de prestare a serviciilor adiacente;

despre îndreptățirea adunării generale de a prescrie plăți suplimentare și stabilirea condițiilor acestor plăți;

despre părțile sociale care asigură drepturi speciale;

despre excluderea transmisibilității părții sociale, sau despre limitarea acestui drept, ori condiționarea transmiterii de acordul societății;

în cazul succesiunii de drept, excluderea transferului părții sociale și excluderea împărțirii părții sociale;

despre permiterea absorbției părții sociale;

despre partea socială a angajaților și drepturile de preemțiune, legate de acestea;

regulile privind validitatea deliberării și modul de a hotărî;

reglementarea convocării adunării generale în alt loc decât sediul social și despre termenul în care se vor lua hotărârile fără convocarea adunării generale;

determinarea limitei superioare a valorii de la care competența de a hotărî îi aparține în exclusivitate adunării generale;

despre împărțirea rezultatului impozat și despre partea ce i se cuvine fiecărui membru în cazul desfințării societății, dacă modul de calcul diferă de cel al proporției părții sociale;

despre îndreptățirea fiecărui membru de a conduce și reprezenta societatea;

despre limitarea dreptului de reprezentare a administratorilor;

în caz de constituire a comisiei de cenzori, desemnarea primilor membrii ai comisiei de cenzori;

în caz de alegere a expertului contabil, despre desemnarea primului expert contabil;

în caz de majorare a capitalului social, determinarea modului de exercitare a dreptului de preemțiune.

124 § (1) Capitalul social al societății este format din totalitatea părților sociale depuse de membrii.

(2) Aportul este contribuția patrimonială a membrilor, care constă din aport în bani și aport în natură.

(3) Aportul în natură care constituie o parte din capitalul social, poate di orice bun aflat în circuitul social, ce are valoare patrimonială, sau o creație spirituală, ori un drept patrimonial. sE poate lua în considerare ca aport în natură numai acel bun, creație spirituală sau drept patrimonial, ce se poate supune executării silite și pe care societate o poate transmite ulterior, fără acordul (aprobarea) unei perțe persoane. Trebuie să se considere astfel, dacă aprobarea s-a dat deja la data prestării contribuției ca aport în natură.

(4) Suma capitalului social nu poate fi mai mică de 3 milioane Ft.

(5) La data constituirii, valoarea aportului în bani nu poate fi mai mică decât 30% din capitalul social și decât 1 milion Ft.

125 § (1) Aportul membrilor poate fi de diferite mărimi, valoarea unei părți sociale nu poate fi însă mai mic de o sută mii Ft. Aportul trebuie să fie exprimabil în Ft și să se poată partaja cu zece mii, fără a rămâne plus.

(2) Fiecare membru are o parte socială, o parte socială pot avea însă mai mulți proprietari, potrivit regulilor proprietății comune.

126 § (1) Cererea de înmatriculare se poate înainta numai dacă până la înregistrarea cererii:

aportul în natură s-a pus la dispoziția societății integral, și

s-a achitat cel puțin un milion deFt s-a depus în contul societății;

(2) Administratorul are obligația de a face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin.(1) o dată cu depunerea cererii de înmatriculare.

127 § Dacă la înființarea societății nu s-a achitat integral aportul în bani, modul și termenul de plată a sumelor datorate, trebuie să se prevadă în contractul de societate. În termen de 1 an de la data înmatriculării societății, toate sumeme reprezentând aportul în bani trebuie să se achite, iar administratorul trebuie să se achite, iar administratorul trebuie să comunice această stare de fapt instanței Registrului comerțului.

128 § Acei membrii ai societății care au determinat acceptarea de către societate a aportului în natură al cărui membru, contrar cunoștinței lor, la valoare mai mare, decât valoarea reală de la data prestării, sau cei care, în cursul înființării au procedat cu viclenie, răspund nelimitat și integral pentru orice prejudiciu izvorât din fapta sau omisiunea lor.

Titlul 2

Raportul juridic între societate și membrii săi

129 § Membrii societății au obligația de a achita aportul în bani și de a pune la dispoziție aportul în natură. Membrii societății nu pot fi exonerați de obligația de plată, iar față de societate nu se pot face compensări.

130 § (1) Potrivit înțelegerii cu membrul în cauză se va valorifica partea socială a acelui membru (art.133), al cărui raport juridic cu societatea a încetat potrivit art.13. În lipsa unei astfel de înțelegeri, în termen de 60 de zile de la încetarea raportului juridic, trebuie să se efectueze licitație publică.

(2) Regulile licitației publice sunt cuprinse în art.146 - 149.

131 § (1) Membrii societății se pot angaja și la alte prestații cu valoare patrimonială, în afara părții sociale (în continuare servicii adiacente). Se poate considera prestație adiacentă participarea personală a membrului în alte activități, decât cele ale administratorului ales de membrii, dacă nu se prestează pe baza raporturilor de muncă. Condițiile prestării serviciilor adiacente trebuie să se stipuleze în contractul de societate.

(2) Pentru prestațiile adiacente membrul are dreptul la renumerare.

(3) Transmiterea părții sociale, exonerează de obligația prestării serviciilor adiacente, exceptându-se cazul în care dobânditorul părții sociale preia această obligație, cu acordul societății.

132 § (1) Contractul de societate, poate îndreptăți adunarea generală, ca pentru acoperirea pierderilor, să prescire obligație de plată suplimentară pentru membrii. Prin contract trebuie să se prevadă acea sumă maximă, la plata căruia se poate obliga membrul, de asemenea modul de îndeplinire a obligației plății suplimentare, termenul de plată și periodicitatea acestei obligații. Suma achitată ca plată suplimentară, nu majorează partea socială.

(2) Obligația de plată suplimentară - dacă prin contractul de societate nu s-a hotărât altfel - trebuie să se stabilească și să se achite proporțional cu părțile sociale. Obligația de plată suplimentară se poate prescrie și înaintea achitării integrale a părților sociale.

(3) În cazul întârzierii sau a neachitării obligației de plată suplimentară, trebuie să se aplice corespunzător dispozițiile art. 13 și 130, cu deosebirea, că din prețul de cumpărare a părții sociale se va deduce suma ce reprezintă obligația de plată suplimentară neachitată, care constituie dreptul societății.

(4) Sumele achitate ca plăți suplimentare, care nu au fost necesare acoperirii pierderilor, trebuie să re restituie membrilor, dar restituirea se va putea efectua numai după achitarea integrală a părților sociale.

133 § (1) După înmatricularea societății, drepturile membrilor și partea ce li se cuvine din patrimoniul societății se exprimă prin partea socială. Părțile sociale egale, sunt purtătoare de aceleași drepturi în cadrul societății. Contractul de societate poate acorda drepturi diferențiate unor părți sociale, față de altele.

(2) Fiecare membru poate avea numai o parte socială. Dacă membrul obține o parte socială de sine stătătoare, partea sa socială inițială se va mări cu partea socială preluată.

(3) O parte socială poate avea mai mulți proprietari. Aceste persoane față de societate, se socotesc a fi o singură persoană; își pot exercita drepturile - inclusiv încheierea contractului de societate - printr-un reprezentant comun și răspund pentru obligațiile membrului solidar.

(4) Reprezentantul comun, are obligația de a comunica societății orice modificare intervenită în persoana proprietarilor și în proporția dreptului de proprietate. Schimbarea reprezentantului comun, cu altă persoană, trebuie să se comunice de noul reprezentant comun.

134 § (1) Partea socială se poate transmite liber membrilor societății exceptându-se partea socială proprie a societății. Prin contractul de societate, membrii își pot asigura dreptul de preemțiune.

(2) Partea socială se poate transmite unei persoane străine de societate, dacă membrul și-a achitat integral aportul, exceptându-se cazurile prevăzute de art.130 și 132(3). Membrul, societatea sau persoana desemnată de societate - în această ordine - are drept de preemțiune asupra părții sociale ce urmează a se înstrăina prin contract de vânzare-cumpărare.

(3) Dacă membrul nu se pronunță în termen de 15 zile de la data comunicării intenției de înstrăinare, se consideră că nu a vrut să se folosească de dreptul său de preemțiune. În cazul societății sau a persoanei desemnate de către aceasta, termenul este de 30 de zile de la data comunicării. Acest termen este valabil și cu privire la acordul prevăzut de art.137.

135 § Dacă valorificarea părții sociale a membrului se face prin procedura executării silite, de către instanță, au drept de preemțiune membrii, societatea sau persoana desemnată de adunarea generală, în această ordine. În acest caz, asupra exercitării dreptului de preemțiune se aplică prevederile art. 134.

136 § (1) Transmiterea dreptului de preemțiune este nulă. Nu se poate renunța valabil la dreptul de preemțiune.

(2) Pentru constatarea inexistenței contractului încheiat cu încălcarea dreptului de preemțiune, se poate chema în judecată, în termenul de decădere de un an de zile de la data încheierii contractului.

137 § (1) Membrii pot condiționa înstrăinarea părții sociale către personal din afara societății cu acordul societății. Condițiile aprobării sau a refuzului aprobării, trebuie să se cuprindă în contractul de societate.

(2) Înstrăinarea prin altă modalitate decât prin vânzare-cumpărare, se poate interzice sau limita prin contractul de societate.

138 § (1) În cazul înstrăinării părții sociale, drepturile și obligațiile izvorâte din calitatea de membru al aceluia care înstrăinează, trec asupra persoanei care a dobândit partea socială.

(2) Înstrăinarea părții sociale nu presupune modificarea contractului de societate.

(3) Dobânditorul părții sociale este obligat de a anunța societatea despre schimbarea proprietarului și data înstrăinării, pentru înscrierea în Registrul membrilor. Comunicarea se efectuează prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată, cu putere doveditoare deplină, prin care trebuie să se seclare, în afara stării de fapt privind dobândirea și despre faptul că dobânditorul părții sociale recunoaște ca obligatorii prevederile contractului de societate..

139 § După decesul sau desființarea membrului, drepturile sale se transferă asupra succesorului de drept. Contractul de societate poate interzice acest transfer, în acest caz însă, prin contract trebuie să se stipuleze cu privire la cumpărarea părții sociale de către membrii sau societate. Dacă membrul se desființează fără succesor de drept, societatea poate să atragă partea socială, achitând contravaloarea acesteia.

140 § (1) Partea socială se poate diviza numai prin înstrăinare, prin succesiunea membrului desființat sau prin moștenire. Pentru divizare este necesar acordul adunării generale.

(2) Reglementările ce privesc cea mai mică diviziune de capital, trebuie să se aplice și asupra divizării părții sociale.

(3) Contractul de societate poate interzice divizarea părții sociale.

141 § (1) În perioada funcționării societății, membrul nu poate solicita de la societate restituirea aportului său patrimonial, având dreptul numai la dividende, respectiv la partea ce i se cuvine din rezultatul ompozat determinat conform prevederilor Legii contabilității și a cărui împărțire s-a hotărât de adunarea generală. Membrul are dreptul la dividende, în proporția contribuției patrimoniale prestate.

(2) Dacă contractul de societate nu prevede altfel, rezultatul impozabil se împarte între membrii, în proporția aportului la patrimoniul societății.

(3) Adunarea generală hotărăște cu privire la achitarea dividendelor, la propunerea administratorilor - dacă există comisie de cenzori, propunerea trebuie să aibe acordul comisiei de cenzori - o dată cu aprobarea dării de seamă asupra bilanțului, întocmit conform Legii contabilității. Nu se pot achita dividende, dacă prin aceasta patrimoniul propriu al societății, după regulile prevăzute de Legea contabilității, nu ar atinge capitalul subscris.

(4) Se pot achita avansuri din dividende înainte de aprobarea dării de seamă de bilanț, conform Legii contabilității, dacă pe baza balanțelor intermediare, aprobate de adunarea generală și întocmite după regulile Legii contabilității se poate estima, că ulterior, după cele cuprinse în alin. (1)-(3) nu vor exista impedimente pentru achitarea dividendului anual.

(5) Membrul nu poate fi obligat la restituirea dividendelor pe care le-a încasat cu bună credință, dar această prevedere nu se referă la avansurile plătite membrului în cursul anului.

142 § (1) Exceptând diminuarea de capital și renumerarea ce se cuvine pentru prestațiile adiacente, este interzis de a se acorda membrului orice plată, în sarcina capitalului social.

(2) Acele plăți, care, contrar prevederilor alin.(1) s-au achitat, trebuie să se restituie membrilor societății. Această dispoziție nu se referă la dividendele primite de membrii, cu bună credință.

143 § (1) Societatea poate dobândi cel mult o treime a părților sociale - cu aprobarea adunării generale, prin votul a cel puțin ¾ din membrii - din patrimoniul ce depășește capitalul subscris. Se pot dobândi numai acele părți sociale, pentru care aportul a fost achitat integral.

(2) După partea socială care a ajuns în proprietatea societății (partea socială proprie) societatea nu poate exercita drept de vot.

(3) Partea socială cumpărată conform alin.(1) în termen de un an de la cumpărare, societatea este obligată să înstrăineze sau să o împartă fără plată membrilor, în proporția aportului lor, ori după trecerea termenului de a proceda la absorbție, după regulile reducerii de capital.

144 § (1) Societatea atrage partea socială:

în cazul încetării raporturilor de membru cu societatea potrivit art.13, ori în cazul excluderii judecătorești, în vederea licitației, sau

în cazul desființării fără succesor de drept.

(2) În cazul insuccesului licitației, potrivit alin.(1) pct.a, în termen de 30 de zile de la data ultimei licitații, hotărăște ca partea socială (aportul art.149):

din patrimoniul ce depășește capitalul subscris să o cumpere, sau

se va cumpăra de membrii societății, în proporția aportului de capital al fiecăruia, sau

se va absorbi de societate

(3) În cazul prevăzut de alin.(1) pct.b, partea socială se poate absorbi și dacă contractul de societate nu permite absorbția. Societatea poate hotărî și în sensul de a preda parte socială membrilor, fără plată în proporția aportului de capital al fiecăruia.

(4) Absorbția părții sociale - cu excepția prevăzută de alin.(3) - poate avea loc numai dacă contractul de societate permite expres absorbția părții sociale. Pentru absorbție nu este necesar acordul membrului în cauză, dacă condițiile absorbției au fost prevăzute în contractul de societate deja atunci când membrul a dobândit partea socială.

(5) Cu dispunerea absorbției partea socială se desființează, iar cu valoarea acesteia se diminuează capitalul social, potrivit regulilor reducerii de capital.

145 § (1) Contractul de societate poate prevede ca angajații societății să poată obține părți sociale ale angajaților, gratuit sau la preț redus.

(2) Părțile sociale ale angajaților, se pot constitui numai din patrimoniul ce excede capitalului subscris, cu majorarea corespunzătoare de capital. Părțile sociale ale angajaților nu pot depăși 15% din valoarea capitalului subscris.

(3) Proprietarul părții sociale ale angajaților are aceleași drepturi ca și ceilalți membrii ai societății. Prin contractul de societate se pot prevede drepturi preferențiale pentru deținătorii părților sociale ale angajaților.

(4) Dacă prin contractul de societate nu s-a dispus altfel, asupra înstrăinării, transferului și desființării părții sociale a angajaților se vor aplica prevederile art. 146.

146 § (1) Partea socială a angajaților se poate transfera numai către angajații societății, respectiv către persoanele ale căror relație de muncă s-a desființat prin pensionare.

(2) În cazul decesului angajatului sau a încetării relațiilor de muncă - a nu se înțelege cazul pensionării - fostul angajat sau moștenitorul au dreptul de a transmite partea socială către alt angajat, în termen de 6 luni. În caz de expirare a termenului fără rezultat, în prima adunare generală ce va urma societatea va dispune absorbția părții sociale, cu reducerea corespunzătoare a capitalului sau prin modificarea caracterului părții sociale (transformarea părții sociale), dispune valorificarea părții sociale.

(3) În caz de moștenire termenul de 6 luni prevăzut în alin.(2) curge:

dacă nu s-a dezbătut succesiunea, de la decesul persoanei;

dacă a avut loc dezbaterea succesorală de la rămânerea definitivă a dispoziției prin care s-a hotărât predarea succesiunii;

în caz de proces succesoral, de la rămânerea definitivă a hotărârii.

(4) Fostul angajat sau moștenitorul acestuia, are dreptul la achitarea aportului de capital, după absorbția părții sociale, respectiv după transferul acestuia, în urma modicării părții sociale, în cazul moștenitorului în termen de 30 de zile de la data absorbției sau a transferului, iar în cazul transferului termenul este de un an.

147 § (1) Valorificarea părții sociale a membrului exclus prin hotărâre judecătorească, este obligația societății. Valorificarea părții sociale, se va face prin licitație publică, care trebuie să se țină în termen de 45 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de excludere. Valorificarea în alt mod se poate efectua numai cu acordul membrului exclus.

(2) Înainte de scoaterea la licitație a părții sociale, cu cel puțin opt zile înaintea datei licitației, trebuie să se efectueze publicitatea în Monitorul oficial - partea privind societățile. În comunicat trebuie să se menționeze:

denumirea și sediul societății;

data și locul licitației;

modul și termenul de plată;

cele mai importante date privitoare la partea socială ce urmează a se licita, inclusiv prețul de strigare.

(3) La licitație poate participa oricine, personal sau prin reprezentant, în afara membrului, al cărui părți sociale se licitează, împuternicirea trebuie să fie cuprinsă în act autentic sau înscris sub semnătură privată, acceptată cu putere deplină de probațiune.

148 § (1) Licitația trebuie să se desfășoare în fața notarului public. La licitație poate obține partea socială cumpărătorul care a oferit prețul cel mai bun, acesta având obligația de a achita integral prețul, în afara cazului în care societatea a publicat altă modalitate de plată. Membrii societății și societatea, în această ordine, au drept de preemțiune de a cumpăra partea socială, respectând prețul și modalitatea de plată ce s-au format la locul licitației, acest drept putându-se exercita în termen de treizeci de zile, la somația administratorului, rezultatul licitației se va comunica celor îndreptățiți de către administrator.

(2) La prima licitație partea socială nu se poate vinde la preț mai mic decât două treimi din valoarea stabilită de contractul social. Dacă prima licitație rămâne fără rezultat, se poate repeta de mai multe ori. În cazul repetării licitației, partea socială se poate vinde și cu preț mai mic, dar nu se poate valorifica la preț mai mic, decât pretențiile societății.

(3) Asupra părții sociale a cumpărătorului ce dobândește prin licitație, se vor aplica prevederile art. 120(1) din Codul civil.

(4) Din prețul achitat - după deducerea cheltuielilor ocazionale de licitație - în primul rând se va îndestula societatea, prin achitarea părții din aportul de capital ce a rămas neplătit, iar la suma rămasă are dreptul membrul în cauză. Dacă membrul a fost exclus din societate prin hotărâre judecătorească, atunci, după deducerea cheltuielilor întregul preț, obținut prin licitație este a membrului exclus.

149 § În cazul încetării raportului de membru în baza art.13 și în cazul excluderii membrului, dacă licitația a rămas fără rezultat, fostul membru are dreptul la partea din aport pe care l-a achitat, respectiv la aportul său la capitalul societății.

Titlul 3

Organizarea societății

Adunarea generală.

Organul suprem al societății este adunarea generală. Adunarea generală se convoacă cel puțin o dată pe an.

(1) Este în competența exclusivă a adunării generale:

aprobarea dării de seamă de bilanț, conform legii contabilității și hotărârea cu privire la folosirea rezultatelor impozate;

dispunerea plăților suplimentare și a restituirii acestora;

hotărârea cu privire la plata avansului din dividende;

acordul cu privire la divizarea părții sociale și dispunerea absorbției părții sociale;

hotărârea cu privire la inițierea excluderii membrului;

hotărârea cu privire la cumpărare de către membrii, a părții sociale atrase de societate;

cu excepția celor prevăzute de art.47 alegerea administratorului, rechemarea acestuia și stabilirea renumerării, de asemenea exercitarea drepturilor patronale, dacă administratorul are raporturi de muncă cu societatea;

alegerea membrilor comisiei de cenzori, rechemarea și stabilirea renumerării;

alegerea expertului contabil și rechemarea;

acordul cu privire la acele contracte, pe care societate le încheie cu membrul, administratorul său, sau cu rudele apropiate ale acestora (art.685 pct.6 din Codul civil);

valorificarea dreptului de despăgubire împotriva membrilor fondatori, a administratorilor și a membrilor comisiei de cenzori;

hotărârea cu privire la desființarea societății fără succesor de drept, sau transformarea societății;

modificarea contractului de societate;

toate acele cauze pe care legea sau contractul de societate le prevede în competența exclusivă a adunării generale.

151 § (1) Membrul poate fi reprezentat la adunarea generală și de un împuternicit. Nu poate fi împuternicit administratorul, directorul, membrul comisiei de cenzori și expertul contabil. Împuternicirea trebuie să se dea prin act autentic sau act sub semnătură privată cu putere deplină de probațiune.

(2) Adunarea generală are capacitatea de a delibera, dacă este reprezentat cel puțin jumătate din capitalul social, sau majoritatea voturilor exprimabile. Prin contractul de societate se poate prevede reprezentare mai mare.

(3) Dacă adunarea generală nu a avut capacitatea de a delibera, în cazul repetării adunării generale din această cauză, are dreptul de a hotărî cu privire la punctele înscrise pe ordinea de zi a primei adunări generale, prin membrii prezenți, indiferent de procentul în care este reprezentat capitalul social, sau de dreptul de vot, dacă contractul de societate nu dispune altfel.

151 § (1) Adunarea generală - dacă această lege sau contractul de societate o dispune altfel - se convoacă de către administrator.

(2) În afara cazurilor prevăzute de prezenta lege, sau în contractul de societate, adunarea generală trebuie să se convoace și atunci când interesele societății o impun. Trebuie să se convoace adunarea generală deîndată, pentru luarea măsurilor necesare, dacă din bilanțul societății, sau din evidența contabilă reiese că din cauza pierderilor capitalul propriu a scăzut la jumătate, respectiv sub nivelul prevăzut de art. 124(4), precum și dacă societatea a ajuns în incapacitate de plată și patrimoniul nu acoperă datoriile.

(3) În cazurile prevăzute de alin.(2) membrii trebuie să decidă cu privire la prescrierea plăților suplimentare, sau dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut această posibilitate, despre altă modalitate de asigurare a capitalului subscris, ori despre reducerea de capital, respectiv despre modificarea formei societății, în societate în comandită simplă ori în societate în comandită pe acțiuni, sau în lipsa acestora, despre desființarea societății.

153 § (1) Adunarea generală - în lipsa altor dispoziții din contractul de societate - trebuie să se convoace la sediul societății, iar derogarea de la această regulă, se poate face numai cu acordul prealabil al tuturor membrilor.

(2) Convocarea membrului la adunarea generală se efectuează cu comunicarea ordinii de zi. Între transmiterea invitațiilor și ziua adunării generale, trebuie să existe cel puțin 15 zile.

(3) Oricare membru poate cere discutarea problemei propuse, dacă a comunicat propunerea sa membrilor, cu cel puțin trei zile înaintea adunării generale.

(4) Dacă convocarea adunării generale a fost neregulamentară, poate adopta hotărâri numai dacă sunt prezenți toți membrii și nici unul dintre aceștia nu protestează împotriva ținerii adunării generale.

(5) Convocarea pentru repetarea adunării generale ce nu s-a putut ține din cauza incapacității de a delibera, se poate efectua și în condițiile menționate în primul convocator.

154 § (1) În afara hotărârilor ce trebuie să se ia cu privire la aprobarea dării de seamă de bilanț, conform legii contabilității și a folosirii rezultatelor impozate, membrii pot hotărî și fără întrunirea adunării generale.

(2) Proiectul hotărârii, ce se propune în afara adunării generale - dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut termen mai scurt - trebuie să se comunice în scris membrilor, cu menționarea termenului de opt zile, votarea comunicându-se în scris de către membrii. Hotărârea se consideră a fi adoptată în ziua următoare sosirii ultimului vot. Despre rezultatul votării, administratorul va înștiința membrii în scris, în termen de opt zile de la sosirea ultimului vot.

(3) Dacă oricare dintre membrii o solicită, adunarea generală trebuie convocată pentru discutarea proiectului de hotărâre.

155 § (1) Despre adunarea generală, din grija administratorului, se întocmește proces-verbal. În acesta se menționează locul și data desfășurării, prezența și reprezentarea dreptului de vot, evenimente mai importante din timpul adunării generale, rapoartele și hotărârile, numărul voturilor pentru și împotrivă, numărul abținerilor și a celor ce nu au luat parte la votare.

(2) Procesul verbal va fi semnat de administrator și unul dintre membrii, ales pentru a confirma veridicitatea.

(3) Administratorul ține evidența succesivă a hotărârilor luate (cartea hotărârilor). Hotărăște, după adoptarea lor deîndată, vor fi trecute în cartea hotărârilor.

(4) Registrul de procese-verbale și cartea hotărârilor pot fi consultate de oricare membru și poate solicita copie semnată pentru conformitate de administrator.

Administratorii.

156 § rezolvarea problemelor societății și reprezentarea se va efectua de unul sau mai mulți administratori, aleși dintre membrii societății sau dintre persoane exterioare față de societate. Prin contractul de societate se poate dispune ca fiecare membru al societății să aibe dreptul de a conduce și de a reprezenta, în acest caz ei se consideră a fi administratori.

157 § (1) Administratorul ține evidența membrilor societății (Registrul membrilor).

(2) În Registrul membrilor, trebuie să se evidențieze:

Numele (sau denumirea) fiecărui membri, domiciliul (sediul) acestora și aportul de capital;

Mărimea capitalului subscris;

Dispozițiile contractului de societate, cu privire la eventualele plăți suplimentare, prestații adiacente, la limitarea sau excluderea înstrăinării părților sociale;

(3) Toate modificările intervenite în persoana membrilor sau a părților sociale, astfel transferul (transmiterea) părților sociale, divizarea acestora, trecerea în proprietatea societății sau atragerea acestora, toate acestea trebuie să fie menționate de către administrator.

(4) Administratorul are obligația de a comunica Registrul membrilor, iar în cazul modificării datelor înscrise în registru, cel aflat în vigoare, către instanța de la Registrul comerțului.

(5) Orice persoană care poate pretinde un interes, poate consulta Registrul membrilor, la sediul societății.

158 § (1) Pentru rechemarea administratorului este necesară hotărârea majorității de cel puțin ¾ a adunării generale.

(2) Dacă numărul administratorilor scade sub numărul prevăzut prin contractul de societate, administratorul are obligația de a convoca adunarea generală, în termen de 30 de zile.

(3) Dacă societatea a rămas fără administrator, în cadrul procedurii supravegherii legalității, la cererea oricărui membru sau creditor, convocarea se va efectua de instanță.

Titlul 4

Modificarea contractului de societate, majorarea și reducerea capitalului social

159 § (1) Pentru modificarea contractului de societate, este necesară hotărârea adunării generale, adoptate cu majoritatea de cel puțin trei pătrimi.

(2) Nu este necesară convocarea adunării generale și nici modificarea formală a contractului social, în cazul intervenirii modificărilor în ce privește persoana membrilor.

160 § Pentru mărirea obligațiilor asumate de membrii, prin contractul de societate, pentru stabilirea de noi obligații, respectiv pentru reducerea drepturilor speciale ale unor membrii, este necesar votul unanim al adunării generale.

161 § (1) Dacă adunarea generală hotărăște majorarea capitalului social, capitalul subscris - în afara celor cuprinse în art.145(2) și art.165 - se va majora prin plata (prestarea) unor noi aporturi de capital.

(2) Capitalul social subscris - în afara celor prevăzute de art.165 - se poate majora numai atunci când, toate aporturile de capital au fost achitate integral.

162 § (1) Membrii societății, înregistrați până la majorarea de capital, au drept de preemțiune, de a depune aportul de capital, nou dispus, în termen de 30 zile de la data adoptării hotărârii prin care s-a dispus majorarea capitalului. Exercitarea acestui drept - în lipsa unor prevederi din contractul de societate - se va efectua în proporția aportului de capital al fiecăruia.

(2) Dacă membrii nu își exercită dreptul în acordul termenului legal, au dreptul de a depune aportul persoanele desemnate de ei, sau în lipsa acestora orice persoană.

(3) Cele cuprinse în alin.(1)-(2) nu se pot aplica cazurilor în care majorarea de capital s-a dispus pentru constituirea părții sociale a angajaților.

163 § Pentru obținerea părții sociale, ce s-a creat prin majorare de capital, este necesară declarația cuprinsă în act autentic sau în act sub semnătură privată, cu valoare deplină de probațiune. În declarație trebuie să se menționeze serviciile adiacente asumate, de asemenea faptul că cel în cauză acceptă ca obligatorii dispozițiile contractului de societate.

164 § Reglementările privind suma cea mai mică a aportului de capital, modul de plată, termenul, urmările juridice ale întârzierii, cu privire la stabilirea valorii și prestarea acestuia, de asemenea regulile ce privesc obligațiile membrului care a prestat aportul, trebuie să se aplice și asupra aporturilor depuse ca urmare a majotării de capital.

165 § Adunarea generală poate hotărî majorarea capitalului social și din patrimoniul membrilor, ce excede capitalul subscris. O astfel de majorare de capital - fără a se plăti vreo sumă în plus - majorează aportul fiecăruia în proporția aportului inițial.

166 § (1) Adunarea generală poate diminua capitalul social, iar în cazurile prevăzute de prezenta lege, are obligația de a diminua. Capitalul social nu se poate diminua sub limita sumei de trei milioane Ft. Dacă diminuarea se face prin restituirea unei câtimi din aporturi, partea cea mai mică care rămâne, nu poate fi mai mică de o sută mii Ft.

(2) Dacă legea dispune obligativitatea diminuării capitalului social, cele cuprinse în art. 167 alin.(2)-(14) nu se aplică.

(3) Dacă capitalul social nu se poate diminua conform prevederilor prezentei legi, pentru că prin aceasta capitalul societății ar scade sub limita minimă prevăzută de această lege, adunarea generală are obligația de a hotărî despre transformarea societății în altă formă de societate, sau despre desființarea acesteia fără succesor de drept.

167 § (1) În cazul diminuării capitalului social, în hotărârea ce se ia în acest sens de către adunarea generală, trebuie să se stabilească dacă diminuarea s-a efectuat în scopul extragerii de capital, pentru rezolvarea pierderii sau pentru mărirea altor elemente ale capitalului propriu.

(2) Despre hotărârea privind reducerea de capital - după comunicarea acesteia către instanța de la Registrul comerțului - administratorul are obligația de a publica de două ori succesiv, la interval de 30 de zile, în Monitorul oficial al firmelor. În publicație trebuie să se specifice ziua în care s-a hotărât reducerea de capital, quantumul capitalului inițial și al celui redus, modul de diminuare, în același timp trebuie să se someze creditorii societății, ca acei creditori care nu și-au dat acordul pentru diminuarea capitalului, să-și poată comunica pretențiile în termenul de treizeci de zile de la data ultimei comunicări. Creditorilor cunoscuți trebuie să li se facă cunoscută hotărârea în mod special, pentru a face comunicarea.

(3) Pretențiile acelor creditori - care s-au prezentat la societate în interiorul termenului și nu și-au dat acordul pentru diminuarea capitalului - trebuie să se satisfacă, ori - în cazul pretențiilor care nu s-au prescris - trebuie să li se dea asigurări.

(4) După expirarea termenului prevăzut de alin.(2), administratorul trebuie să comunice instanței, că s-a efectuat satisfacerea pretențiilor creditorilor care nu și-au dat acordul pentru reducerea capitalului, respectiv că au primit asigurări. O dată cu comunicarea trebuie să se anexeze și monitoarele în care s-a efectuat publicitatea.

(5) Reducerea de capital se poate înscrie în Registrul comerțului, numai după comunicarea efectuată conform alin.(4).

(6) Pe baza diminuării capitalului se pot restitui sume către membrii numai după înscrierea mențiunilor cuvenite în Registrul comerțului.

Titlul 5

Desființarea societății

168 § Pentru a hotărî desființarea societății este necesară adoptarea hotărârii de către adunarea generală, cu majoritate de cel puțin ¾.

169 § (1) În cazul desființării societății prin lichidare, după publicarea încheierii instanței prin care s-a dispus lichidarea și lichidatorul are obligația de a publica în Monitorul oficial al firmelor, despre procedura de lichidare, iar aceasta va cuprinde numele și domiciliul lichidatorului și acea somație adresată creditorilor, potrivit căruia să-și comunice pretențiile lichidatorului, în termen de patruzeci de zile de la data publicării.

(2) Lichidatorul o dată cu înaintarea cererii adresate Registrului comerțului, pentru radierea societății, trebuie să dovedească că publicitatea prevăzută de alin.(1) s-a efectuat.

(3) Împărțirea patrimoniului societății se poate face numai după radierea societății din Registrul comerțului.

(4) În cazul desființării societății fără succesor de drept, din patrimoniul rămas după satisfacerea creditorilor, în primul rând se vor restitui plățile suplimentare, iar partea rămasă - în lipsa prevederilor contrarii din contractul de societate - se va ămpărți între membrii societății proporțional cu partea socială deținută de fiecare.

(5) Dacă la data începerii procedurii de lichidare, respectiv la data dispunerii lichidării, capitalul social nu s-a achitat integral, lichidatorul are dreptul de a dispune îndeplinirea obligației de plată și de a cere de la membrii societății îndeplinirea acestei obligații, dacă este necesar în vederea achitării datoriilor.

170 § Dacă numărul membrilor societății a scăzut la unu, societatea nu se desființează ci funcționează în continuare ca societate cu acționar unic, cu aplicarea normelor corespunzătoare. În acest caz nu este nevoie să se întocmească act constitutiv separat.

Titlul 6

Societatea cu acționar unic

171 § (1) Societatea poate să se înființeze și de un singur membru, respectiv o astfel de societate se poate constitui și dacă, proprietatea tuturor părților sociale dintr-o societate aflată în funcționare, se dobândește de către o singură persoană (în continuare societate cu acționar unic).

(2) Pentru înființarea societății cu acționar unic este necesar să se adopte actul constitutiv. Pentru forma și conținutul actului constitutiv trebuie să se aplice în mod corespunzător regulile privitoare la contractul de societate.

(3) În cazul înființării societății cu asociat unic înaintea comunicărilor făcute către instanța de la Registrul comerțului, trebuie să se depună integral aportul în bani și să se pună la dispoziția societății, aportul în natură.

172 § (1) La societatea cu asociat unic, în problemele ce aparțin de competența adunării generale, va dispune membrul prevăzut în art. 171(1), iar hotărârea o va comunica obligatoriu în scris administratorilor societății.

(2) Dacă membrul, prevăzut în art. 171 este persoană fizică, în cazul societății cu asociat unic, actul de constituire poate dispune ca membrul să aibe dreptul de a administra și a reprezenta societatea.

(3) Aceeași persoană nu poate fi în același timp administratorul societății, respectiv membri al Comisiei de cenzori, la societatea cu asociat unic și - dacă membrul prevăzut de art.171 este persoană juridică - și la această societate.

(4) Pentru valabilitatea contractului încheiat între societatea cu asociat unic și membrul său, contractul trebuie să se întocmească în scris .

173 § (1) Societatea cu asociat unic nu poate dobândi partea socială proprie.

(2) Societatea cu asociat unic, prin divizarea părților sociale sau prin majorare de capital, se completează cu noi membrii și devine astfel societate cu mai mulți membrii, atunci membrii au obligația de a modifica actul constitutiv în contract de societate.

(3) Pentru răspunderea membrului societății cu asociat unic, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 292(3) și 296(1) și (3) privind regulile răspunderii legate de influența asigurată de conducerea nemijlocită. Împotriva membrului societății cu asociat unic, nu se pot aplica reglementările privind interdicția aplicării politicii economice nefavorabile, în cazul în care membrul societății cu asociat unic, prin actul constitutiv sau prin modificarea acesteia și-a asumat răspunderea nelimitată și deplină pentru datoriile societății.

174 § În alte privințe asupra societății cu asociat unic, se vor aplica corespunzător dispozițiile legale privind societăților cu mai mulți membrii.


[ Camera de Comert Arad ] [ Camera de Comert Bekes ] [ AVERTIZARE ]