III. Descrierea societăţilor comerciale

K.F.T.
SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

1. Capitalul social (capitalul subscris) 2. Capitalul social 3. Raportul juridic dintre societate şi membrii asociaţi 4. Servicii adiacente 5. Obligaţia de plată suplimentară 6. Partea socială 7. Transmiterea părţii sociale 8. Moştenirea părţii sociale 9. Divizarea părţii sociale 10. Dividende 11. Partea socială proprie a societăţii 12. Preluarea părţii sociale 13. Partea socială a lucrătorilor Adunarea generală 14. Aparţine în competenţa exclusivă a ajunării generale 15. Convocarea adunării generale 16. Administratorul 17. Criteriile mandatului de administrator 18. Termenul mandatului 19. Retribuţia 20. Atribuţiile administratorului 21. Exercitarea drepturilor patronale 22. Responsabilitatea administratorilor 23. Încetarea mandatului de administrator 24. Registrul asociaţilor 25. Reprezentarea legală a societăţii comerciale, angajarea societăţii 26. Modul de exercitare 27. Directorul executiv 28. Modificarea contractului de societate 29. Majorarea capitalului social 30. Diminuarea capitalului social 31. Obţinerea influenţei 32. S.R.L.-ul cu asociat unic 33. Excluderea asociatului Protecţia drepturilor minoritare 34. Convocarea adunării generale 35. Controlul activităţii 36. Pagubele cauzate societăţii 37. Asigurarea legalităţii în funcţionarea societăţii 38. Criteriile mandatului de control financiar 39. Durata mandatului 40. Atribuţiile expertului contabil 41. Comisia de cenzori 42. Atribuţiile comisiei de cenzori 43. Funcţionarea comisiei de cenzori 44. Răspunderea membrilor comisiei de cenzori 45. Acte necesare pentru înfiinţarea societăţilor şi procedura de înmatriculare 46. Procedura de constituire

Element important în acest tip de societate este răspunderea limitată a membrilor asociaţi, până la valoarea capitalului social subscris. Contribuţia patrimonială se materializează prin partea socială, care se poate înstrăina.

S.R.L.-ul (în afara celui cu asociat unic) se poate constitui de către cel puţin două persoane fizice sau juridice.

Capitalul social (capitalul subscris).

Legea prevede capital social minim de 3.000.000 Ft. pentru înfiinţarea unui S.R.L., deci valoarea capitalului social nu poate fi mai mic de 3.000.000 Ft.

La constituire, valoarea capitalului vărsat nu poate fi mai mic decât 30% din capitalul minim prevăzut de lege, deci minimum 1.000.000 Ft.

Capitalul social constă din totalul depunerilor efectuate de asociaţi.

Capitalul social.

Capitalul social este contribuţia patrimonială a membrilor fondatori, şi poate fi aport în bani sau în natură.

Aportul în natură poate fi un bun aflat în circuitul civil, ce are valoare patrimonială, ori un produs spiritual, sau un drept patrimonial. Ca şi aport în natură se poate accepta un bun, un produs spiritual sau drept patrimonial ce poate fi executat silit, pe care S.R.L.-ul îl va putea înstrăina, fără acordul terţilor. Trebuie să se accepte în acest sens, aportul pentru care s-au obţinut aprobările necesare, până la depunerea aportului.

Aportul de capital al membrilor poate fi diferit, valoarea subscrisă de o persoană, nu poate fi însă mai mică de 100.000 Ft. (unasutămii). Capitalul subscris trebuie să fie exprimat în forinţi şi să fie multiplii de câte 10.000 (zecemii).

Fiecare membru fondator are o parte socială, iar partea socială poate avea mai mulţi proprietari, după regulile proprietăţii comune.

Dacă - la data înfiinţării societăţii, nu s-a depus întregul capital subscris, condiţiile şi termenele de depunere a părţii de capital nedepus, se vor stipula în contractul de societate. În termen de 1 an de la data înmatriculării societăţii, întregul capital subscris trebuie să fie depus iar conducerea societăţii are datoria dovedirii acestei stări de fapt, la Tribunalul Comercial.

Acei membrii asociaţi, care au acceptat ori au influenţat alţi membrii asociaţi spre acceptarea unui aport în natură la valoare mai mare decât valoarea reală, sau care au folosit mijloace viclene, la constituirea societăţii, răspund nelimitat şi solidar pentru pagubele produse societăţii din aceste cauze.

Raportul juridic dintre societate şi membrii asociaţi.

Membrii asociaţi au obligaţia depunerii capitalului subscris şi a punerii la dispoziţia societăţii, a aportului în natură. Ei nu pot fi scutiţi de depunerea capitalului social şi nu li se pot aproba compensări faţă de societate.

Servicii adiacente.

Membrii asociaţi, se pot obliga la servicii adiacente în afara depunerii aportului în bani sau în natură.

Se poate accepta ca şi serviciu adiacent munca depusă, dacă se desfăşoară în afara raporturilor de muncă şi de către alţi membrii, decât cei aleşi în funcţii de conducere. Condiţiile acestei contribuţii suplimentare, trebuie să fie stipulate în contractul de societate.

Pentru serviciile adiacente, partea are dreptul la compensare.

Obligaţia de plată suplimentară:

Contractul de societate, îndreptăţeşte adunarea generală, ca să impună membrilor sociaţi obligaţia de plăţi suplimentare, pentru acoperirea pierderilor. În contract, trebuie să se prevadă suma maximă la care se poate obliga membrul asociat, modul de plată, periodicitatea obligaţiilor, termenele de plată. Suma depusă ca plată suplimentară, nu majorează capitalul subscris.

Obligaţia de plată suplimentară, - dacă în contractul de societate nu se dispune altfel - se determină şi se datorează proporţional cu capitalul social subscris. Se poate prescrie achitarea plăţii suplimentare şi înaintea depunerii integrale a capitalului subscris.

Partea socială:

După înmatricularea societăţii, drepturile membrilor şi proporţia din patrimoniul societăţii se exprimă prin partea socială. Aceleaşi părţi sociale, determină aceleaşi drepturi în cadrul societăţii. Contractul social, poate prevede pentru unele părţi sociale, drepturi diferenţiate faţă de altele.

Fiecare membru posedă o singură parte socială. Dacă membrul asociat, obţine o altă parte socială de sine stătătoare, partea sa socială se majorează cu valoarea părţii sociale obţinute.

O parte socială poate avea mai mulţi proprietari. Aceşti proprietari, faţă de societate, au calitatea de un membru asociat, astfel drepturile - inclusiv încheierea contractului de societate - şi le pot exercita numai printr-un împuternicit şi răspund solidar pentru obligaţiile membrului asociat.

Partea socială se poate transmite liber către membrii asociaţi. Prin contractul de societate, membrii îşi asigură reciproc drept de preemţiune.

Transmiterea părţii sociale.

Partea socială se poate transmite oricărei persoane din afara societăţii, numai după vărsarea integrală a capitalului subscris. Membrul asociat, societatea sau persoana desemnată de adunarea generală - în această ordine - au drept de preemţiune asupra părţii sociale a cărui transmitere se doreşte prin încheiere de contract de vânzare-cumpărare.

Dacă membrii asociaţi, nu-şi exprimă opţiunea în termen de 15 zile de la data comunicării intenţiei de înstrăinare, trebuie să se considere, că aceştia nu doresc să-şi exercite dreptul de preemţiune. În cazul societăţii, sau a persoanei desemnate de societate, termenul este de 30 de zile de la data comunicării intenţiei de înstrăinare.

Transferul dreptului de preemţiune este nul, nimeni nu are dreptul de a renunţa valabil la dreptul său de preemţiune.

Pentru constatarea rezoluţiunii contractului încheiat cu lezarea dreptului de preemţiune, cererea de chemare în judecată se poate depune în termen de un an de la data încheierii contractului. Termenul este de decădere.

Membrii asociaţi pot condiţiona - transferul părţii sociale către terţi - de aprobarea societăţii. Condiţiile aprobării sau a respingerii cererii de transfer vor fi stipulate prin contractul de societate. Transferul cu alt titlu juridic, decât cel de vânzare-cumpărare, se poate limita sau interzice, prin contractul de societate.

În cazul transferului părţii sociale, drepturile membrului asociat izvorăsc din relaţiile juridice cu societatea şi se transmit către persoana care a dobândit partea socială.

Transferul părţii sociale, nu necesită modificarea contractului de societate.

Dobânditorul părţii sociale are obligaţia de a anunţa societatea despre data dobândirii şi modificarea în ce priveşte proprietarul părţii sociale, în vederea efectuării cuvenitelor modificări în Registrul societăţii.

Comunicarea se va efectua prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească condiţia de formă şi fond pentru a constitui dovadă certă - care trebuie să cuprindă, pe lângă starea de fapt ce priveşte dobândirea şi declaraţia noului proprietar, în sensul că acceptă toate obligaţiile izvorâte din contractul de societate.

Moştenirea părţii sociale:

După moartea sau încetarea, membrului asociat, partea socială de transmite succesorului de drept. Contractul de societate poate interzice transmiterea, dar în acest caz în contract trebuie să se stipuleze cumpărarea părţii sociale de către membrii asociaţi sau de către societate. Dacă membrul asociat nu are succesor de drept, societatea îşi însuşeşte partea socială, cu achitarea c/valorii acesteia.

Divizarea părţii sociale:

Partea socială se poate diviza numai prin transfer, prin succesiune, sau prin obţinerea de către succesorul de drept al asociatului persoană juridică care se desfiinţează.

Pentru divizare este necesar acordul adunării generale. Regulile privind minimul capitalului subscris sunt obligatorii şi în cazul divizării.

Contractul de societate poate interzice divizarea părţii sociale.

Dividende:

Membrii asociaţi nu au dreptul de a cere restituirea aportului de capital, li se cuvine din rezultalele economice calculate conform normelor de drept ce privesc contabilitatea agenţilor economici, după deducerea impozitului, acea parte, din dividende, pe care adunarea generală o hotărăşte să fie împărţită între membrii. Membrii asociaţi au dreptul la dividende numai în proporţia aportului de capital depus.

În lipsa altor prevederi din contractul de societate, rezultatele, din care s-au dedus impozitele, se vor împărţi între membrii, în proporţia părţii sociale deţinute.

Adunarea generală poate hotărî despre achitarea dividendelor, o dată cu aprobarea bilanţului întocmit conform prevederilor Legii contabilităţii, la propunerea conducerii executive a societăţii.

Nu se pot plăti dividende, dacă prin aceste plăţi capitalul social ar scade sub nivelul capitalului social avut la data fondării, conform calculelor efectuate în modalitatea prevăzută de Legea contabilităţii.

Partea socială proprie a societăţii:

Cu aprobarea quorumului de cel puţin ¾ a adunării generale, societatea poate obţine cel mult o treime din părţi sociale, din patrimoniul excedentar faţă de capitalul social avut la data înfiinţării. Se pot obţine numai acele părţi sociale pentru care aportul a fost depus integral.

După partea socială obţinută de societate (partea socială proprie), societatea nu are dreptul de a exercita drept de vot.

Partea socială astfel cumpărată - în termen de 1 an de la data cumpărării - societatea are obligaţia să o înstrăineze sau să o predea asociaţilor - în proporţia părţii sociale deţinute de fiecare - fără despăgubire sau să le preia după expirarea termenului, conform regulilor reducerii de capital.

Preluarea părţii sociale:

Societatea preia partea socială prin:

dispoziţiile cu privire la plăţile suplimentare şi restituirea acestora;

aprobarea plăţii unor avansuri din dividende;

aprobarea divizării unor părţi sociale, respectiv includerea unor părţi sociale;

iniţierea excluderii asociatului;

vânzarea părţilor sociale incluse, către asociaţi;

alegerea administratorului, rechemarea acestuia şi aprobarea retribuţiei, iar dacă administratorul are şi relaţii de muncă cu societatea, exercitarea drepturilor patronale;

alegerea comisiei de cenzori, rechemarea acesteia şi stabilirea indemnizaţiei;

alegerea persoanei care va exercita controlul financiar (audit financiar);

aprobarea acelor contracte/convenţii, pe care societatea urmează să le încheie cu unul dintre asociaţi, cu administratorul sau cu o rudă apropiată a acestora;

urmărirea fondatorilor, a administratorilor sau a membrilor comisiei de cenzori, pentru daunele cauzate societăţii; Aprobarea modificării formei societăţii sau a încetării acesteia, fără succesori de drept;

modificarea contractului de societate, orice alte competenţe, pe care legea sau statutul societăţii le prevăd în sarcina exclusivă a adunării generale a asociaţilor.

Asociatul poate fi reprezentat de un împuternicit în adunarea generală. Nu pot fi împuterniciţi: administratorul, directorul executiv, membrii comisiei de cenzori şi persoana care exercită controlul financiar. Dreptul de reprezentare trebuie să se dovedească prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată, acceptată de drept cu valoare probatorie.

Adunarea generală este statutară (capabilă de decizii)/proceduri de urmat în cazul adunării nestatutare:

Adunarea generală are drept de decizie dacă este reprezentat cel puţin jumătate din capitalul social, sau majoritatea voturilor ce se pot depune. Contractul de societate poate prevede şi quorum mai mare.

Dacă adunarea generală nu a fost statutară, la a doua convocare, asociaţii prezenţi pot decide, cu privire la cele înscrise pe ordinea de zi, indiferent de numărul părţilor sociale reprezentate, sau de proporţia celor cu drept de vot, dacă contractul de societate nu prevede altfel.

Convocarea adunării generale.

Adunarea generală se convoacă de către administrator. Pe lângă cazurile prevăzute de legea privind societăţile comerciale sau de contractul de societate, adunarea generală trebuie să fie convocată - ori de câte ori interesele societăţii o impun. Trebuie să se convoace adunarea generală de îndată, pentru luarea măsurilor necesare, dacă din bilanţul contabil sau din evidenţele contabile reiese că, din cauza pierderilor, capitalul social s-a redus la jumătate sau sub valoarea înregistrată, sau dacă societatea se află în incapacitate de plată, iar patrimoniul nu acoperă datoriile.

În cazurile sus enumerate, asociaţii trebuie să decidă cu privire la impunerea plăţilor suplimentare sau - dacă contractul de societate nu cuprinde dispoziţii în acest sens - despre asigurarea capitalului social prin alte modalităţi ori diminuarea acestuia, sau modificarea formei societăţii în societate în nume colectiv sau societate în comandită simplă, sau în lipsa acestei posibilităţi, despre încetarea activităţii.

Adunarea generală se convoacă la sediul societăţii, derogarea de la această regulă, putându-se face numai cu acordul prealabil al tuturor asociaţilor.

Convocarea adunării generale.

Asociaţii se convoacă la adunarea generală, cu comunicarea ordinii de zi. Convocatorul trebuie să se trimită cu cel puţin 15 zile înainte de data întrunirii adunării generale. Oricare asociat are dreptul de a solicita discutarea la ordinea de zi a problemei propuse, dacă a făcut cunoscută propunerea sa asociaţilor, cu cel puţin trei zile înaintea datei întrunirii.

Dacă convocarea nu a fost regulamentată, se poate hotărî valabil, numai dacă toţi asociaţii sunt prezenţi şi nici unul dintre aceştia nu contestă întrunirea adunării generale.

Adunarea generală, convocată a doua oară, din cauza lipsei quorumului pentru a hotărî, poate să se întrunească şi în condiţiile menţionate în primul convocator.

În alte probleme decât aprobarea raportului privind bilanţul întocmit în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi stabilirea destinaţiei rezultatelor rămase după deducerea impozitului, asociaţii pot hotărî şi fără întrunirea adunării generale.

Proiectul hotărârii, ce se propune spre aprobare, fără întrunirea adunării generale - dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut un termen mai scurt - trebuie să se comunice în scris, cu cel puţin 8 zile înainte asociaţilor, care îşi vor da votul în scris. Aprobarea se consideră a fi obţinută în ziua următoare primirii ultimului vot.

Rezultatul votului se va comunica fiecărui asociat în scris, în termen de opt zile de la primirea ultimului vot, de către administrator. La cererea oricărui asociat, se va convoca adunarea generală, pentru discutarea proiectului de hotărîre.

Administratorul.

Conducătorul S.R.L.- lui este administratorul.

Criteriile mandatului de administrator:

O persoană se poate alege ca adminostrator, la cel mult trei societăţi. Administratorul ales pentru a conduce o societate, trebuie să comunice această stare de fapt în scris celorlalte societăţi la care funcţionează ca administrator, în termen de 15 zile de la acceptarea funcţiei.

În calitatea sa de administrator, acesta nu primeşte dispoziţii obligatorii nici de la asociaţi, nici de la patronat.

Poate fi administrator numai persoană fizică. Funcţia de conducere, respectiv de administrator se poate exercita numai personal, neputându-se împuternici altă persoană pentru exercitarea acestei funcţii.

Nu poate fi administrator al unei societăţi cel condamnat la privare de libertate prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru comiterea unei infracţiuni, până când nu este reabilitat de fapt sau de drept.

Cel care a suferit o peseapsă de interzicerea unei profesii prin hotărâre judecătorească definitivă, sub incidenţa hotărârii, nu poate fi administrator al unei societăţi, ce are obiect de activitate identic cu cel pentru care s-a pronunţat interdicţia.

Nu poate fi administrator al unei societăţi, pe termen de trei ani, de la constatarea, prin hotărâre definitivă, a incapacităţii de plată a societăţii (respectiv de la data dispunerii lichidării societăţii) cel care a fost administratorul societăţii aflate în stare de dizolvare, dacă a exercitat această funcţie cel puţin un an de zile în ultimii doi ani anteriori zilei în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească definitivă, prin care s-a dispus lichidarea societăţii, cu excepţia situaţiei în care numirea ca administrator s-a făcut expres în vederea preîntâmpinării dizolvării societăţii.

În termen de doi ani de zile de la data radierii societăţii din Registrul Comerţului, prin procedura radierii de drept, nu poate fi administratorul altei societăţi acea persoană care a fost administratorul societăţii radiate cel puţin un an de zile înaintea dispunerii radierii.

Administratorul nu poate obţine părţi sociale la organisme economice, ce au printre obiectele lor de activitate unele identice cu cel al societăţii administrate şi nu poate fi administrator al altor societăţi cu acelaş obiect de activitate, cu excepţia cazurilor în care, prin contractul de societate, s-a prevăzut această posibilitate sau adunarea generală şi-a dat acordul în acest sens.

Administratorul şi rudele apropiate ale acestuia, nu pot încheia în nume propriu sau în interesul lor, contracte/convenţii în domeniul de activitate al societăţii, exceptând cazul în care, prin contractul de societate s-a prevăzut această posibilitate.

Despăguburile pentru pagubele cauzate societăţii, prin încălcarea acestor reguli, se pot solicita în termen de un an de la data cauzării pagubei.

Termenul mandatului:

Administratorii se aleg pe termen limitat, un mandat putând dura cel mult 5 ani; Ei pot fi numiţi şi prin contractul de societate.

Mandatul intră în vigoare de la data acceptării acestuia. Administratorii se pot realege şi pot fi rechemaţi oricând de adunarea generală.

Retribuţia.

Pentru exercitarea funcţiei de administrator se poate stabili retribuţie. Administratorul nu poate primi retribuţie de la data constatării incapacităţii de plată, prin hotărâre definitivă, pe întreaga perioadă a desfăşurării procedurii de lichidare.

Atribuţiile administratorului:

Administratorii au obligaţia de a efectua înmatricularea în Registrul Comerţului a înfiinţării societăţii, a înregistrării modificărilor aduse contractului de societate, a drepturilor înscrise în Registrul comerţului, a stărilor de fapt, a datelor şi a oricăror modificări, precum şi a oricăror alte informaţii prevăzute de lege.

Administratorii răspund nelimitat şi solidar pentru daunele cauzate societăţii prin înregistrarea unor date, drepturi sau stări de fapt neadevărate, sau prin întârzierea ori omiterea înregistrărilor.

Administratorii au obligaţia păstrării secretului informaţiilor ce privesc relaţiile comerciale ale societăţii.

Administratorii au obligaţia de a da informaţii despre activitatea societăţii, la cererea asociaţilor şi a permite consultarea documentelor, precum şi a registrelor. Dacă se refuză o astfel de cerere, la solicitarea asociatului interesat, judecătorul delegat la Registrul comerţului, va obliga societatea la asigurarea consultării documentelor şi furnizarea informaţiilor.

Exercitarea acestor drepturi ale asociaţilor nu vor putea leza interesele economice ale societăţii şi nici secretul comerţului.

Exercitarea drepturilor patronale.

Faţă de angajaţii societăţii comerciale, drepturile patronale se vor exercita de către administrator, dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut altfel.

Responsabilitatea administratorilor:

Administratorii au obligaţia de a conduce societatea cu diligenţa sporită, ce se poate presupune despre persoane aflate în astfel de posturi de conducere, având în vedere permanent primordialitatea intereselor societăţii comerciale. Ei răspund faţă de societate, pentru daunele cauzate prin încălcarea cu vinovăţie a normelor legale, a prevederilor contractului de societate, a hotărârilor adunării generale, precum şi a obligaţiilor izvorâte din mandatul de administrator, potrivit dispoziţiilor dreptului comun.

În cazul administratorilor, ce au aceleaşi drepturi privind înscrierile în Registrul comerţului, răspunderea pentru pagubele cauzate conform celor sus menţionate, este solidară.

Societatea răspunde pentru pagubele cauzate terţilor de către administratorul său, în limita atribuţiilor acestuia.

După dizolvarea societăţii fără succesor de drept, asociaţii care au avut raporturi juridice cu societatea în momentul radierii societăţii din Registrul comerţului, pot exercita dreptul de desdăunare împotriva administratorilor, în termen de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus radierea.

Dacă responsabilitatea asociatului pentru obligaţiile societăţii, a fost limitată în timpul funcţionării societăţii, dreptul de desdăunare se poate exercita proporţional cu partea care i se cuvine asociatului în urma repartizării patrimoniului social.

Încetarea mandatului de administrator:

Mandatul de administrator încetează:

prin rechemare;

prin intervenirea unor cauze de încetare, prevăzute de lege;

prin demisie;

prin deces.

Registrul asociaţilor.

Administratorul conduce registrul de evidenţă a asociaţilor;

Registrul trebuie să cuprindă:

quantumul capitalului social;

prevederile contractului de societate cu privire la plăţile suplimentare şi serviciile adiacente, precum şi cele prin care se limitează sau se exclude posibilitatea transmiterii părţilor sociale.

Toate modificările privind persoana asociaţilor sau a părţilor sociale, astfel transmiterea părţilor sociale, divizarea acestora, trecerea în patrimoniul societăţii sau includerea acestora, se vor înscrie în Registrul asociaţilor prin grija administratorului.

Administratorul are obligaţia de a comunica registrul asociaţilor sau în cazul modificării înscrierilor din acest registru, cel ce cuprinde datele actualizate, către judecătorul delegat la Registrl comerţului.

Orice persoană care poate prezenta un interes, poate consulta Registrul asociaţilor, la sediul societăţii.

Reprezentarea legală a societăţii comerciale, angajarea societăţii:

Administratorul (sau administratorii) reprezintă societatea comercială faţă de terţi, respectiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi a oficialităţilor. Limitarea dreptului de reprezentare faţă de terţe persoane nu are valabilitate.

Modul de exercitare:

Dreptul de a angaja societatea, a administratorului şi directorului economic - şi în ce priveşte dreptul de dispoziţie asupra contului bancar - poate fi numai personală, iar pentru valabilitatea angajării de către alţi reprezentanţi, sunt necesare semnăturile a două persoane cu drept de reprezentare.

Dreptul de angajare a societăţii de către reprezentanţi, poate fi solidară, astfel faţă de terţi, ei angajează societatea împreună.

Angajarea societăţii pe acte oficiale se efectuează astfel că, cei ce au drept de reprezentare a societăţii, semnează actele cu antet, conform declaraţiei lor privind semnăturile autorizate.

Directorul executiv:

Adunarea generală poate desemna un angajat ca director executiv şi a-i acorda drept de reprezentare generală. Poate fi directpr general acea persoană angajată care corespunde condiţiilor generale prevăzute pentru administratori. Dacă societatea îşi desfăşoară activitatea în alte locuri, decât sediul social, în filiale sau puncte de lucru, poate numi mai mulţi directori executivi.

Directorul executiv îşi exercită atribuţiile personal - conform sarcinilor primite de la administratori. Dacă directorul executiv contestă legalitatea sau utilitatea sarcinilor transmise de administratori, se poate adresa comisiei de cenzori. Directorul executiv şi persoana angajată cu drept de reprezentare, nu pot transmite acest drept altor persoane.

Modificarea contractului de societate:

Pentru modificarea contractului de societate este necesară hotărârea adunării generale, cu majoritate de cel puţin ¾.

Nu este necesară întrunirea adunării generale şi modificarea formei contractului de societate, în cazul modificărilor intervenite în ce priveşte persoana asociaţilor.

Majorarea capitalului social:

Dacă adunarea generală hotărăşte majorarea capitalului social, această majorare se poate efectua numai prin noi aporturi în numerar (sau în natură), dacă capitalul subscris a fost depus integral, cu excepţia cazului în care majorarea se efectuează de societate din patrimoniul său excedentar faţă de capitalul social iniţial.

Adunarea generală poate hotărî majorarea capitalului social şi din patrimoniul excedentar al societăţii, faţă de capitalul social. Astfel de majorare a capitalului social, determină majorarea părţilor sociale a asociaţilor - fără plăţi suplimentare - în proporţia aportului de capital al fiecăruia.

Diminuarea capitalului social:

Adunarea generală poate hotărî diminuarea capitalului, iar în cazuri determinate are obligaţia diminuării. Capitalul social nu se poate diminua sub limita de 3 milioane Ft.

Dacă în situaţia dată legea prevede diminuarea capitalului social, dar aceasta nu se poate efectua pentru că prin diminuare capitalul social scade sub limita minimă prevăzută de lege, adunarea generală are obligaţia de a hotărî ori modificarea formei juridice a societăţii, ori dizolvarea acestuia, fără succesor de drept.

Obţinerea influenţei.

Influenţă importantă: Dacă asociatul deţine peste 25% din voturi;

Conducere majoritară: Dacă asociatul deţine peste 50% din voturi;

Conducere nemijlocită: Dacă asociatul deţine peste 75% din voturi;

Obţinerea acestor influenţe (asupra societăţii comerciale) trebuie să se comunice obligatoriu de deţinător, în termen de 30 de zile, la judecătorul Registrului comerţului şi în Monitorul Oficial al firmelor. Până la efectuarea comunicării, îşi poate exercita dreptul de vot, numai asupra părţii sociale neafectate de obligaţia de comunicare.

S.R.L.-ul cu asociat unic.

O persoană poate înfiinţa o societate comercială cu răspundere limitată, iar o societate deja în funcţiune, se poate transforma în SRL cu acţionar unic, dacă o singură persoană dobândeşte proprietatea asupra tuturor părţilor sociale.

Pentru înfiinţarea societăţii cu acţionar unic este nevoie de statut autentificat.

În cazul înfiinţării societăţii comerciale cu asociat unic, înainte de înmatricularea societăţii, întregul aport de capital trebuie să fie vărsat şi întregul aport în natură trebuie să se predea societăţii.

La aceste societăţi, competenţele adunării generale a asociaţilor se exercită de către asociatul unic. Dacă fondatorul este persoană fizică, prin statut se poate prevede ca acesta să aibe drept de reprezentare şi de rezolvare a problemelor societăţii (atribuţiile directorului executiv).

Dacă societatea cu asociat unic, prin divizarea părţilor sociale sau prin majorare de capital, se completează cu asociaţi, devenind astfel SRL cu mai mulţi asociaţi, asociaţii au obligaţia de a modifica statutul în contract de societate.

Excluderea asociatului.

La cererea societăţii comerciale, instanţa de judecată poate dispune excluderea asociatului, dacă prin rămânerea în societate a asociatului, s-ar periclita realizarea scopului. Nu se poate intenta acţiune de excludere împotriva acţionarului. Asociatul nu se poate exclude din SRL, dacă societatea are numai doi asociaţi. Nu se poate exclude acel asociat care deţine cel puţin ¾ din voturi.

Despre intentarea acţiunii, adunarea generală poate hotărî cu majoritate de 3/4. Hotărârea se va consemna în scris. Asociatul în cauză nu are drept de vot cu privire la intentarea acţiunii.

Cererea de chemare în judecată se va înregistra în termen de 15 zile de la data hotărârii adunării generale, sub sancţiunea decăderii din drept, la instanţa judeţeană compezentă, conform sediului social.

Hotărârea adunării generale, privind intentarea acţiunii de excludere, nu se poate ataca la instanţa de judecată, dar pârâtul are dreptul de a se apăra în procesul de excludere, prin invocarea ilegalităţii hotărârii adunării generale.

Aprecierea comportamentului, ce constituie motivul excluderii - excluzând cazurile extreme şi cele ce sunt neechivoc inadmisibile - se va efectua întotdeauna de la caz la caz şi în cunoaşterea tuturor circumstanţelor.

Protecţia drepturilor minoritare.

Convocarea adunării generale.

Asociaţii, care reprezintă cel puţin 10% din voturi, pot cere oricând convocarea adunării generale, cu indicarea cauzei şi a scopului. Prin contractul de societate acest drept se poate prevede şi pentru asociaţi care reprezintă o proporţie mai mică.

Dacă administratorul nu răspunde la această solicitare, în termen de 30 de zile, la cererea iniţiatorilor, judecătorul dispune întrunirea adunării generale, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii. Hotărârea judecătorească este definitivă, neexistând nici o cale de atac împotriva acesteia.

Controlul activităţii:

Dacă adunarea generală nu a dat curs iniţiativei, privind controlul de specialitate al ultimului raport, întocmit conform Legii contabilităţii, sau a unui eveniment din activitatea executivă a ultimilor doi ani, sau dacă adunarea generală a omis luarea hotărârii, în cazul unei astfel de iniţiative comunicate regulamentar, acest control de specialitate se va dispune de judecător, dacă este solicitat de asociaţii ce deţin cel puţin 10% din voturi.

Pagubele cauzate societăţii:

Dacă adunarea generală nu a dat curs iniţiativei de realizare a unui drept împotriva asociaţilor, a administratorilor, a membrilor comisiei de cenzori sau a persoanei care a exercitat controlul financiar, de asemenea dacă adunarea generală a omis luarea hotărârii în cazul unei astfel de iniţiative, comunicate regulamentar, deţinătorii a cel puţin 10% din voturile posibile de exprimat, au dreptul de a acţiona în judecată în numele societăţii, pentru realizarea dreptului pretins, în termen de 30 de zile de la data întrunirii adunării generale, sub sancţiunea decăderii din drepturi.

Cheltuielile de judecată sunt achitate în avans de societate, asociaţii care au iniţiat cererea de chemare în judecată, au obligaţia solidară de a despăgubi societatea, în cazul pierderii procesului.

Asigurarea legalităţii în funcţionarea societăţii:

Este obligatorie alegerea expertului care va exercita controlul financiar, la SRL-le la care capitalul social depăşeşte valoarea de 50.000.000 Ft sau dacă societatea are acţionar unic.

Adunarea generală poate hotărî alegerea expertului care va exercita controlul financiar al societăţii şi dacă prin lege nu există dispoziţii în acest sens.

Criteriile mandatului de control financiar;

Se poate alege pentru exercitarea controlului financiar, persoana care este înscrisă în lista experţilor contabili.

Nu poate fi expert contabil al societăţii, persoana fizică, care este fondatorul sau asociatul societăţii. Nu poate fi ales ca expert contabil, administratorul societăţii sau membrul comisiei de cenzori, nici rudele apropiate ale acestora, nici angajatul societăţii, în termen de trei ani de la încetarea relaţiilor de muncă cu societatea.

Dacă expertiza financiară o exercită o persoană juridică - de incompatibilităţile sus menţionate trebuie să se ţină seama - cu privire la toţi asociaţii (acţionarii), administratorii şi persoanele cu funcţii de conducere ale persoanei juridice.

Cel ce exercită expertiza economico-financiară a societăţii, nu poate executa altă muncă pentru societate, dar şi persoana juridică poate efectua alte munci numai în situaţia în care aceasta nu lezează atribuţiile ce-i revin din contractul încheiat în calitatea de expert contabil.

Durata mandatului:

Expertul contabil se alege sau se numeşte prin contractul de societate pe durată determinată, dar pentru maxim 5 ani.

După alegere (sau numire), administratorul societăţii încheie contractul cu expertul contabil, după regulile generale ale dreptului comun.

Atribuţiile expertului contabil:

Expertul contabil verifică exactitatea şi legalitatea rapoartelor întocmite conform prevederilor Legii contabilităţii. are de asemenea obligaţia de a controla toate referatele importante, privind activitatea societăţii, ce sunt prezentate organului suprem de conducere, de asemenea din punctul de vedere al veridicităţii şi legalităţii conţinutului.

Expertul are dreptul de a cere prezentarea evidenţei contabile, de a solicita informaţii de la administratori, de la membrii comisiei de cenzori şi de la angajaţii societăţii, de asemenea are dreptul de a verifica contul bancar, casa, disponibilităţile, stocul de marfă şi contractele încheiate de societate.

Expertul are obligaţia de a păstra informaţiile obţinute despre societate ca şi secret comercial.

Comisia de cenzori:

Este obligatorie înfiinţarea comisiei de cenzori:

dacă numărul angajaţilor cu timp de muncă complet, în medie anuală, este mai mare de 200 persoane.

Dacă numărul asociaţilor, importanţa activităţii sau caracterul muncii o impun sau dacă asociaţii o consideră necesară, prin contractul de societate se poate înfiinţa comisia de cenzori de cel puţin trei şi cel mult cincisprezece membrii.

Atribuţiile comisiei de cenzori:

Comisia de cenzori poate solicita lămuriri de la administratori, de la angajaţii cu funcţii de conducere şi are dreptul de a controla actele şi evidenţele societăţii;

Comisia de cenzori are obligaţia verificării tuturor repoartelor importante, privind politica economică, înscrise pe ordinea de zi a adunării generale, de asemenea toate referatele cu privire la cazuri ce sunt de competenţa exclusivă a organului suprem de conducere. Adunarea generală are dreptul să decidă asupra raportului prezentat conform prevederilor Legii contabilităţii (nr. XVIII din 1991) şi despre dispoziţia asupra rezultatelor impozate, numai în posesia raportului scris al comisiei de cenzori.

Dacă comisia de cenzori, constată că activitatea administratorilor contravine reglementărilor legale, prevederilor contractului de societate, sau hotărârilor adunării generale sau lezează în alt mod interesele asociaţilor sau a societăţii comerciale, convoacă adunarea generală extraordinară şi face propuneri privind ordinea de zi.

Funcţionarea comisiei de cenzori:

Comisia de cenzori funcţionează ca organ colectiv.

Dintre membrii săi elege un preşedinte.

Comisia de cenzori are drept de decizie, dacă 2/3 din membrii săi dar cel puţin trei membrii sunt prezenţi, iar deciziile le ia cu majoritate simplă.

Membrii comisiei de cenzori îşi exercită atribuţiile personal, neexistând drept de reprezentare. Nici asociaţii, nici patronatul, nu au dreptul de a da dispoziţii membrilor comisiei de cenzori, în această calitate.

Răspunderea membrilor comisiei de cenzori:

Membrii comisiei de cenzori răspund nelimitat şi solidar, pentru pagubele cauzate societăţii comerciale prin încălcarea obligaţiilor de control.

Acte necesare pentru înfiinţarea societăţilor şi procedura de înmatriculare

“Pentru înfiinţarea societăţii comerciale este necesară încheierea contractului de societate, iar pentru societatea cu acţionar unic, a actului constitutiv al societăţii”.

Contractul de societate şi actul constitutiv trebuie să se semneze de către fiecare asociat/fondator. În numele asociatului, contractul de societate/actul constitutiv se poate semna şi de o altă persoană, îputernicită prin act autentic sau prin înscris sub semnătură privată, acceptată ca cel cu forţă doveditoare deplină. Statutul societăţii pe acţiuni, trebuie să fie aprobat de prima adunare generală a societăţii.

Contractul de societate/actul constitutiv, trebuie să fie autentificat de notar, sau trebuie să fie contrasemnat de avocat sau consilier juridic.

Procedura de constituire:

Din textul de lege citat mai sus, se poate constata că actul constitutiv, respectiv contractul de înfiinţare a societăţii, trebuie să fie cuprins în cel autentic semnat de notar, sau trebuie să fie contrasemnat de avocat sau consilier juridic.

Avocaţii contrasemnează contractele sau actele de constituire întocmite de ei înşişi, iar pe baza contractului de mandat încheiat cu clientul îl reprezintă în faţa instanţei.

“Constituirea societăţii comerciale - dacă legea privind registrul firmelor, publicitatea firmelor şi procedura judiciară a firmelor, nu prevede altfel - în termen de cel mult 30 zile de la încheierea contractului de societate/actului constitutiv, aprobarea statutului trebuie să se comunice Tribunalului judeţran (al capitalei) în vederea înmatriculării şi a efectuării procedurii de publicitate; De asemenea se va comunica Registrului comerţului. Dacă pentru înfiinţarea societăţii comerciale este necesară aprobarea de constituire, comunicarea se va efectua obligatoriu în termen de cel mult 30 zile de la obţinerea aprobării.

Societatea comercială este înfiinţată de la data înmatriculării în Registrul firmelor. Normele privind înmatricularea, sunt cuprinse în Legea CXLV din 1997, privind registrul firmelor, publicitatea firmelor şi procedura judiciară privind firmele.

Înaintea constituirii societăţii comerciale se recomandă a se solicita informaţii şi lămuriri despre înfiinţarea societăţilor, funcţionarea acestora, de asemenea despre normele din domeniul finanţelor, a evidenţei contabile, a impozitelor şi taxelor, precum şi despre costurile privind constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale.

Despre actele normative privind Constituirea şi funcţionarea societăţilor de la avocaţi şi notari, iar despre probleme financiare, contabile, la taxe şi impozite, de la birouri specializate pe evidenţa contabilă a firmelor, consilieri în impozite şi taxe şi experţi, se pot obţine consilieri şi lămuriri competente de specialitate.